Nu cunosc nimic mai bun de Crăciun decât o pastă de jumări meseriașă, servită cu ceapă roșie pe o felie de pâine neagră:https://www.comentator.ro/fusion/827-pasta-de-jumari-deliciul-absolut-de-craciun-reteta-galerie-foto
Ritual barbar dar bucate incredibil de gustoase: https://www.comentator.ro/fusion/815-pomana-porcului-inaintea-craciunului-sentimentul-romanesc-al-fiintei-culinare-ep-3-galerie-foto-de-pofta
Povestea și rețeta cârnaților de Pleșcoi, cei mai populari din România: https://www.comentator.ro/fusion/808-povestea-si-reteta-carnatilor-de-plescoi
Când hrana ajunge Rugăciune, la mânăstiri se fac cozonaci cu Har, după rețeta Maicii Sofronia: https://www.comentator.ro/fusion/801-reteta-de-cozonac-a-maicii-sofronia-de-la-agapia-galerie-foto
Adevăratul cozonac de altădată: https://www.comentator.ro/fusion/788-reteta-unica-de-la-pastorel-cozonacul-cu-50-de-oua
De la „Taci și-nghite” și bulz răsturnat la mămăligă cu ciocolată! https://comentator.ro/fusion/776-mamaliga-exploziva-sentimentul-romanesc-al-fiintei-culinare-ep-2-retete-si-galerie-foto
…să ne bucurăm de viață ca pe vremuri: https://www.comentator.ro/fusion/624-sambata-dulce-cu-clatite-ana-lugojana
Draga Olteanu mi-a explicat cândva ce fel de brânză trebuie folosită pentru cea mai bună rețetă de plăcintă: https://www.comentator.ro/fusion/654-balada-culinara-pentru-draga-olteanu
Șoriciul definește, cred, cel mai bine sentimentul românesc al ființei… culinare (chiar și în cele mai neobișnuite combinații!): https://www.comentator.ro/fusion/733-soriciul-sentimentul-romanesc-al-fiintei-culinare-ep-1
Magia exista, mai ales in momentele in care esti alaturi de cei dragi, e liniste in jur si totul e tihnit. Iar sarbatorile de iarna nu sunt plasate intamplator in acest anotimp, cand e timp suficient pentru a te intalni cu familia si prietenii. Iata prilejul de a schimba aerul usor trist al iernii cu spiritul vesel al oraselor impodobite si al sufletelor calde, gata oricand sa daruiasca.
Pomana Porcului și alte secrete ale bucătăriei de Crăciun
Rețete vechi românești reinterpretate
Alternativa unei seri de Ajun usoare ca un fulg
Dar nu e Craciun fara ziua de Ajun, cand colindatorii canta cu veselie despre o minune pe care oamenii o rememoreaza de peste 2000 de ani, iar casa trece prin ultimele transformari spre a putea primi, curata si frumoasa, bucuria sarbatorii. Iar ziua de Ajun nu poate fi desavarsita daca la cina nu se aduna toata suflarea pentru a cinsti truda zilelor si Nasterea Sfanta. Poporul roman inca pastreaza cu atentie traditiile din stramosi, asa ca gospodinele pregatesc pentru zilele acestea preparate din porc specifice perioadei. Nu e deloc rau, insa, sa te gandesti la alternative mai putin consistente si mai usor digerabile, mai ales pentru seara de Ajun. Organismul tau ar prefera cu siguranta o trecere usoara de la zilele de post la cele de indestulare. O rulada din piept de pui umpluta cu ciuperci sau pur si simplu condimentata cu putina Vegeta gust de gaina, o salata numai si numai de cruditati sau de ardei copti, o friptura din copanele de curcan aromate cu acelasi mix de condimente Vegeta pentru preparate din carne de pasare, cartofi copti in coaja cu topping de unt, un quiche cu peste sau piftie de legume pot oricand inlocui clasicele, dar savuroasele preparate de porc.
Inapoi la traditii
Daca, insa, iti vei pastra cumpatarea, niciun preparat din cele mostenite de generatii nu vor aduce prisosinta mesei de Ajun. Lebarul si toba afumate vor face casa buna cu muraturile, dar ce bune sunt intinse si cu putin mustar! Fantezia gogosarilor umpluti cu varza si morcov acriti in otet se va potrivi de minune carnatilor de casa. Nu uita de varianta umpluta cu ceapa si fiarta a carnatilor care este deja o finete a retetei clasice, incadrandu-se perfect unui platou cu aperitive. Sarmalutele servite cu ardei iute si mamaliguta alaturi de un pahar cu vin rosu vor umple casa de miros de sarbatoare. Si cand te gandesti ce arome raspandeste cozonacul care creste nestingherit in cuptor, iti vine sa o tot tii intr-o colinda intreaga iarna.
Seara de Ajun este incununarea bucuriei, misterului si a povestilor. E seara in care oamenii multumesc, prin imbelsugare, divinitatii. E timpul ca masa sa se umple cu salata boeuf ornata cu scene de iarna, salata de icre, sangerete, caltabosi, slanina sau costite, in functie de zona si de obiceiurile casei. Nici ciorba de perisoare nu lipseste din meniul multor familii, desi, adeseori, e inlocuita cu ciorba de cartofi acrita cu zeama de varza pentru a usura digestia.
Iar prajiturile, dragele de ele, vanileaza si parfumeaza aerul, doar, doar l-or atrage pe mult asteptatul Mos Craciun pe hornurile caselor. Se pregatesc poale-n brau, placinte cu mere, alba ca zapada, prajituri cu nuca, cu gemuri si bezele, chec sau cozonaci de toate felurile, spre fericirea celor mici care dau tarcoale cuptoarelor incinse. Casa devine, in ziua de Ajun, un taram al scortisoarei, al aromelor fructatate. Nu lipsesc, totusi, nici colacii si covrigii care se inmoaie in ceai suav de plante, turta dulce, merele, nucile sau portocalele care isi dau intalnire in cosuri si traistele colindatorilor.
De la Ignat in prezent
Sacrificarea porcului in ziua Ignatului (20 decembrie) este simbolica, de pe urma acesteia iesind la iveala tot felul de bucate pe care oamenii le apreciaza la adevarata lor valoare alaturi de un vin sau o ţuica de casa. Sfantul Mucenic Ignatie este un urmas al apostolilor care a suferit multe chinuri pentru ca nu s-a lasat intors de la Hristos. In credinta vechilor daci, porcul era sacrificat ca simbol al divinitatii intunericului, care slabea Soarele in ziua Solstitiul de iarna. Pentru a veni in ajutorul Soarelui, oamenii sacrificau porci. Dupa aceea, ziua incepea sa creasca si Craciunul devenea o sarbatoare a luminii si a vietii. Acest obicei dateaza inca din epoca preistorica si a supravietuit in tinuturile romanesti extracarpatice, dar este atestat pretutindeni in Romania. In zilele noastre, taierea porcului este un prilej de reintregire a familiei, la ea participand toti membrii ei.