Maria Bălan, Mata Hari de România
O frumoasă fată de preot român din Banatul sârbesc, Maria Bălan, a devenit cel mai tare spion al Regatului în timpul Primului Război Mondial, care furniza, însă, informații despre armata austro-ungară și Ohranei țariste. Arestată și judecată de serviciile speciale chezaro-crăiești, ea a fost condamnată la moarte, dar a reușit să evadeze folosindu-se de incontestabilele ei atuuri erotice, cărora le-a căzut victimă un ofițer din tabăra adversă.
Născută în anul 1895, în orașul sârbesc Vârșeț, aflat atunci sub stăpânire austro-ungară, Maria Bălan era înaltă și zveltă, având un fizic extrem de atrăgător. Ea provenea dintr-o familie de preoți români. Pe când era elevă la Școala Normală din Vârșeț, în oraș a sosit un regiment al armatei imperiale. În casa familiei Bălan a fost încartiruit un frumos și tânăr sublocotenent de ulani (cavalerie ușoară).
Între tânăra româncă, bună vorbitoare a limbilor germană, maghiară și franceză, și sublocotenentul austriac s-a înfiripat repede o idilă. Maria a fugit cu el în Timișoara. Se pare că ea a ajuns în cosmopolitul oraș de pe Bega în urma unui plan prestabilit. Cu puțin înainte de a-l cunoaște pe sublocotenentul austriac, ea fusese recrutată de un agent al serviciului de spionaj român.
Datorită frumuseții, a cunoașterii limbilor germană și maghiară, a farmecului personal, ea a reușit să pătrundă în cercul ofițerilor superiori ai Corpului VII al armatei imperiale, aflată în Banat. Astfel, Maria Bălan a putut să afle ușor planurile de luptă ale armatei imperiale, situația armamentului, starea de spirit a trupelor, alte date esențiale despre acestea. De asemenea, spioana româncă a contribuit, prin informațiile obținute, la eliminarea unor agenți ai imperiului Austro-Ungar care locuiau în zona Rucăr-Dragoslavele-Câmpulung Muscel.
Identitatea ei a fost aflată abia după ocuparea Bucureștiului de către Puterile Centrale (decembrie 1916), când ocupanții au cercetat arhivele Siguranței rămase în Capitală după retragerea autorităților române în Moldova, la Iași. Frumoasa Maria Bălan a fost imediat reținută, iar autoritățile imperiale din Timișoara au declanșat un proces rapid ținut la Curtea Marțială. Spioana româncă – dar care avea cetățenie austro-ungară – a fost condamnată la moarte pentru înaltă trădare. Toți condamnații pentru spionaj din lotul ei au fost grațiați, mai puțin Maria Bălan, teribilul agent B9 căutat ani în șir. Când i s-a comunicat sentința, tânăra a început să râdă, șocându-i efectiv pe ofițerii austrieci.
Românca a fost condamnată la moarte prin spânzurare. Dar lucrurile au căpătat o continuare șocantă. În ziua execuției, sergentul care a intrat în celula ei a găsit încăperea goală. Maria Bălan a evadat cu ajutorul unui ofițer austriac și a dispărut…
Multe alte povești inedite în cartea lui Dan-Silviu Boerescu
„Odiseea marilor spioni români din secolul XX” din colecția „Istorii secrete”, editată de Integral & powered by Libertatea, disponibilă în rețeaua InMedio și la standurile de difuzare a presei la prețul promoțional de 14,99 lei. Mai multe cărți din colecție disponibile pe www.eintegral.ro.
Martha Bibescu, un Stradivarius dat pe mâna unei maimuţe
Căsătorită din adolescență cu George Valentin Bibescu, acesta o tratase brutal, ca pe un obiect de divertisment sexual între multe altele, Prințul – un Don Juan incorigibil al începutului de veac XX – având nenumărate amante.
Martha avea doar 14 ani când a avut loc logodna şi doar 16 ani, când s-a făcut căsătoria cu dispensă de la Vatican, Martha fiind catolică. Viaţa de care a avut parte alături de soţ nu a fost însă una de prinţesă. „A da o virgină pe mâna unui bărbat este ca şi cand ai da un Stradivarius pe mâna unei maimuţe”, avea să scrie, câţiva ani mai târziu. A devenit mamă la doar 17 ani, dând naştere unei fetiţe, Valentina. Medicii i-au recomandat repaos sexual doi ani, după naşterea la vârsta adolescenţei. Prinţul George Bibescu s-a consolat într-un lung şir de infidelităţi, care au alimentat bârfele epocii.
Palatul de la Mogoşoaia a fost motivul pentru care Martha Bibescu a ales să-şi ducă viaţa mai departe, alături de soţul infidel. După tentativa de divorţ a Marthei, George Bibescu cumpără palatul Mogoşoaia şi i-l face cadou. Prinţesa îşi dorea acest loc de multă vreme şi îşi doreşte să facă din el perla Bucureștilor.
Aici se făcea marea politică a ţării, aici se comentau ultimele apariţii literare şi tot aici se prezentau ultimele opere. Marcel Proust, Winston Churchill, Charles de Gaulle, Regele Alfons al XIII-lea al Spaniei sunt doar câteva dintre personalităţile vremii care au trecut pragul palatului prinţesei, unii dintre ei, precum suveranul iberic, devenindu-i amanți.
De la relaţia cu maiorul britanic Christopher Thomson i s-au tras prinţesei acuzaţiile de spionaj.
I s-a spus și ei Mata Hari de România şi s-a speculat că ar fi făcut în vremea războiului un destul de complicat joc dublu, pentru nemţi şi pentru englezi. Cert este că, prin prisma relaţiilor şi intervenţiilor Marthei, la curtea regală a României au ajuns multe informaţii folositoare în vreme de război.
Multe alte povești inedite în cartea lui Dan-Silviu Boerescu
„Odiseea marilor spioni români din secolul XX” din colecția „Istorii secrete”, editată de Integral & powered by Libertatea, disponibilă în rețeaua InMedio și la standurile de difuzare a presei la prețul promoțional de 14,99 lei. Mai multe cărți din colecție disponibile pe www.eintegral.ro.
Mihail Moruzov, spionul cu trei clase primare
Mihail Moruzov este numele celui care se trage din cazacii zaporojeni refugiaţi din Caucaz în România. Născut la 18 septembrie 1887, în satul Zebil din Tulcea, într-o familie cu opt copii, Moruzov avea să devină, cu voia sa şi împins de instinct, părintele serviciilor secrete româneşti. Cu toate că a făcut doar trei clase primare, inteligenţa şi flerul tulceanului l-au transformat în timp într-unul dintre cei mai apreciaţi spioni ai Europei.
Serviciul de siguranță al Deltei a fost prima structură informativă și contrainformativă creată în 1917 de care se leagă strâns activitatea lui Mihail Moruzov.
În raportul din 18 iunie 1917, Moruzov menționează și principalele probleme cu care se confrunta în zonă, respectiv : dezertorii români de naționalitate rusă, propaganda bulgărească și germană în rândurile armatei ruse și activitatea lui Prezanov, viceconsulul rus din Sulina.
În preajma declanșării celui de Al Doilea Război Mondial, Serviciul Secret de Informaţii al Armatei Române, creat de Moruzov în 1924 și în care a activat până în anul 1940, când a fost asasinat de legionari) se dezvoltase enorm. Fuseseră create rezidențe în Germania, Italia, Austria, Ungaria, Marea Britanie, Franța, Spania, Portugalia, Statele Unite etc. și stabilite relații de colaborare cu serviciile din Cehoslovacia, Polonia, Iugoslavia, Turcia, Polonia, Finlanda, Marea Britanie (Intelligence Service), Franța (Deuxiéme Bureau), Germania (Abwehr) și SSI italian.
Multe alte povești inedite în cartea lui Dan-Silviu Boerescu
„Odiseea marilor spioni români din secolul XX” din colecția „Istorii secrete”, editată de Integral & powered by Libertatea, disponibilă în rețeaua InMedio și la standurile de difuzare a presei la prețul promoțional de 14,99 lei. Mai multe cărți din colecție disponibile pe www.eintegral.ro.