Ce mult te-am iubit: Principele Nicolae și Ioana Doletti
După Ferdinand, alt fiu al său, pe lângă Carol, a fost tentat și el de o uniune maritală morganatică. Dacă viitorul Suveran Întregitor a reușit să-și înfrâneze pasiunea juvenilă pentru Elena Văcărescu, fiii lui nu au vrut să facă acest sacrificiu. Carol s-a însurat cu Zizi Lambrino și, mai târziu, Nicolae, asemenea rudei sale britanice Eduard al VIII-lea (care-i era văr de-al doilea), a ales să se însoare cu o femeie divorțată, pe Wallis Simpson de România chemând-o Ioana Dumitrescu Doletti.
Tânărul Nicolae a fost descris de apropiaţi ca fiind o victimă a viciilor, dovadă fiind şi uşurinţa cu care a picat în capcana amoroasă, sedus de o femeie măritată. Cea care îi furase inima prinţului Nicolae, Ioana Dumitrescu Doletti, fiica lui Iorgu Dumitrescu din Tohani, era căsătorită în acel moment cu Sauciuc Săveanu, fiul fostului ministru şi preşedinte al Camerei, Nicolae Săveanu. Se cunoscuseră la Automobil Club, unde luaseră de mai multe ori împreună dejunul. Iată ce scria în memoriile sale Constantin Argetoianu: „Prinţul a cunoscut-o la Automobil Club, unde doamna venea des să dejuneze cu soţul. În patima lui sportivă, Prinţul Nicolae a întârziat într-o zi prin birourile clubului şi a rămas la dejun şi el. Întâlnirea a fost decisivă, adevărat coup de foudre: Nicolae îşi găsise femeia vieţii lui. Cochetărie, bâlbâiala de timid, ochi pe dos de mironosiţă, manevrele de apropiere n-au fost lungi, doamna Săveanu a căzut o dată mai mult pe spate. Dar de data asta pusese mâna pe ceva mai solid, fie zis fără gând rău şi s-a hotărât să nu-i mai dea drumul. Scandalul a izbucnit într-o zi cu soare, la poarta Automobil Clubului. Prinţul dejunase cu iubita şi soţul ei, coborâseră câtiştrei scara şi când să se despartă, doamna Săveanu în loc să se urce în maşina conjugală, s-a urcat în a Prinţului şi şterge-o fără nici o explicaţie. Săveanu a sărit în a lui şi după ei. Au luat-o la goană spre şosea. Prinţul înainte şi Săveanu după ei. În dreptul palatului Prinţesa Elena, Prinţul a oprit maşina, a scos garda Palatului şi – tocmai sosea şi Săveanu cu ochii beliţi – nu s-a jenat să ordone arestarea supăratului soţ”. După divorţ, doamna Dumitrescu Tohan a luat numele de Doletti, pe care l-a găsit mai euforic şi mai elegant, după o bunică italiancă din Brăila.
Multe alte povești inedite în cartea lui Dan-Silviu Boerescu „Prinții și Prințesele pierdute ale României” din colecția „Regală”, editată de Integral disponibilă la prețul promoțional de 14,99 lei. Mai multe cărți din colecție disponibile pe www.eintegral.ro.
Micul Prinț: Mircea, fiul lui Barbu Știrbey?
Barbu Ştirbey, om politic şi afacerist, prim-ministru şi important personaj politic pe scena politicii româneşti interbelice, a fost vreme de două decenii confidentul şi iubitul Reginei Maria. Regina “ a fost marea iubire a politicianului şarmant numit „Prinţul Alb“. Despre ultimii doi copii ai Reginei Maria s-a spus că ar fi fost, de fapt, rodul iubirii cu Ştirbey.
Descendent al prinţului Alexandru Dimitrie Ştirbei şi al Mariei Ghica-Comăneşti, nepot al fostului domnitor al Ţării Româneşti Barbu Ştirbei, Prinţul Barbu Ştirbey a jucat un rol important pe scena politicii româneşti în perioada interbelică. A fost nu doar politician şi afacerist, ci şi bărbatul care s-a apropiat cel mai mult de prima doamnă a ţării, Regina Maria. I s-a spus „Eminenţa cenuşie” pentru influenţa avută asupra Regelui Ferdinand, „Pygmalion”, pentru rolul de profesor jucat faţă de Regina Maria, pe care a iniţiat-o în tainele politicii, şi „Prinţul Alb”, pentru eleganţa sa desăvârşită.
Barbu Ştirbey a studiat Dreptul la Paris. Întors în ţară, s-a apucat de afaceri, devenind unul dintre cei mai importanţi industriaşi ai României. Pe scena politică a jucat mereu rolul din umbră. Ar fi putut avea oricâte femei, dar preferase să se căsătorească la douăzeci şi doi de ani cu verişoara lui, nu deosebit de frumoasă, Nadejda Bibescu. La moartea tatălui său, care a survenit la scurt timp, Prinţul Ştirbey a moştenit domeniul familiei de la Buftea, aflat la o distanţă de o oră de Bucureşti. Cinci ani mai tîrziu a cîştigat un loc în Parlament, dar interesul faţă de reforma agrară nu era pe placul colegilor săi conservatori şi el s-a retras din viaţa politică activă. Apoi s-a devotat construirii unui imperiu financiar. Prinţul Ştirbey devenise unul dintre cei mai bogaţi şi mai puternici oameni din această parte a lumii…
Multe alte povești inedite în cartea lui Dan-Silviu Boerescu „Prinții și Prințesele pierdute ale României” din colecția „Regală”, editată de Integral & powered by Libertatea, disponibilă în rețeaua InMedio și la standurile de difuzare a presei la prețul promoțional de 14,99 lei. Mai multe cărți din colecție disponibile pe www.eintegral.ro.”>Dan-Silviu Boerescu „Prinții și Prințesele pierdute ale României” din colecția „Regală”, editată de Integral disponibilă la prețul promoțional de 14,99 lei. Mai multe cărți din colecție disponibile pe www.eintegral.ro.
Cea mai frumoasă Principesă vs. Maica Alexandra din Ellwood City, Pennsylvania. Misterul relației cu Emil Bodnăraș
Cea considerată cea mai frumoasă Principesă a României din toate timpurile, Ileana (5 ianuarie 1909, București – 21 ianuarie 1991, Pennsylvania) a fost fiica cea mică a Regelui Ferdinand I al României și a Reginei Maria, dobândind prin naștere titlul de Principesă a României. Se înrudea prin mama sa cu familiile domnitoare din Marea Britanie și Rusia.
După venirea la tron a fratelui ei mai mare, Carol al II-lea, acesta le-a izolat pe plan intern pe mama sa și pe Ileana, limitându-le îndatoririle și aparițiile publice. Pentru Principesa Ileana a fost aranjat în 1931 un mariaj cu Arhiducele Anton de Austria, ea primind titlurile de Arhiducesă a Austriei și Principesă de Habsburg-Toscana prin căsătorie. În anii următori, Ileana a locuit împreună cu soțul lângă Viena și i-au fost permise doar scurte vizite în România, Regele interzicându-i să dea naștere copiilor săi în România.
În februarie 1945, Principesa a făcut cunoștință cu un personaj important din structurile Partidului Comunist, cu care va lega o stranie relație de colaborare. Ileana a mers acasă la el când au început procesele „criminalilor de război” și generalii care au luptat pe Frontul de Est au fost condamnați la moarte. Indignată și îngrozită de situație, Ileana s-a decis să intervină pe lângă singura persoană cu care putea vorbi: Emil Bodnăraș. Povestea întâlnirii dintre cei doi pare scoasă dintr-un film de acțiune: s-au întâlnit noaptea, în secret, acasă la liderul comunist, fără ca nimeni să știe. Ileana a încercat să-l convingă pe Bodnăraș că ar fi rău pentru partidul său să-și înceapă guvernarea în sânge. În final, pedeapsa la moarte a generalilor a fost comutată la închisoare pe viață.
Pentru a-și întreține familia în exil, Ileana a ținut cuvântări despre România și comunism. A divorțat de Arhiducele Anton, recăsătorindu-se cu Ștefan Isărescu, mariaj soldat la rândul său cu un divorț. Alegând calea monahismului, și-a luat numele monastic „Maica Alexandra” și a fondat Mânăstirea ortodoxă „Schimbarea la Față” din Ellwood City (Pennsylvania), a cărei stareță a fost până la moarte.
Multe alte povești inedite în cartea lui Dan-Silviu Boerescu „Prinții și Prințesele pierdute ale României” din colecția „Regală”, editată de Integral & powered by Libertatea, disponibilă în rețeaua InMedio și la standurile de difuzare a presei la prețul promoțional de 14,99 lei. Mai multe cărți din colecție disponibile pe www.eintegral.ro.”>Dan-Silviu Boerescu „Prinții și Prințesele pierdute ale României” din colecția „Regală”, editată de Integral disponibilă la prețul promoțional de 14,99 lei. Mai multe cărți din colecție disponibile pe www.eintegral.ro.