Căsătoriile regale sunt expresia complicată a unui cumul de factori, o ecuație politică dar și sentimentală în care se intră nu doar ca om ci și, mai ales, ca membru al instituției monarhice. De aceea, așa cum considera Carol I bunăoară, iubirea trebuie subsumată iubirii de Țară și responsabilității dinastice, chiar dacă asta poate însemna și înfrângerea unor firești porniri pătimașe, cu implicații corespunzătoare la nivel personal dar și statal.
Uniunea maritală a unor asemenea personaje a prilejuit o mulțime de situații conflictuale, uneori chiar explozive, pe care opinia publică, mereu însetată de senzațional, nu a reușit întotdeauna să le înțeleagă corect. Au fost, desigur, și excepții, precum căsnicia Regelui Mihai cu Regina Ana, însă celelalte perechi regale, de la Carol I – Carmen Sylva și Ferdinand – Maria („Missy”) la Carol al II-lea – Elena, au fost supuse unor provocări reînnoite, debutând cu însuși momentul inițial, al nunții regale.
În acest context, căsătoria primului nepot de sex masculin al Regelui Mihai, fostul Principe Nicolae, cu aleasa lui (pentru mulți una surprinzătoare!) depășește cu mult semnificația unui eveniment monden. Detalii fascinante în noul volum din Colecția Regală a Editurii Integral!
Căsătoria și nunta fostului Principe Nicolae cu Alina Binder, deși a ridicat unele de semne de întrebare din partea curentului monarhist român și se petrece pe fondul răcirii relațiilor cu Casa Regală a României, vine să completeze o istorie veche de aproape un secol și jumătate, începută în anul 1869, o dată cu uniunea maritală a Principelui Carol al Principatelor Române Unite (viitorul Rege Carol I, întemeietorul dinastiei autohtone) cu Principesa Elisabeta von Neuwied, dintr-o familie princiară germană.
Primele festivități maritale regale cu adevărat memorabile sunt considerate, însă, nunta de argint a Suveranilor României, Carol I și Elisabeta, desfășurată la București în 1894, precedată de nunta Principelui Moștenitor Ferdinand cu Prințesa Maria Alexandra Victoria de Saxa-Coburg și Gotha, nepoată a Reginei Victoria, fiică a ducelui Albert de Edinburgh și a marii ducese Maria Alexandrovna Romanov, unica fiică a Țarului Alexandru al II-lea al Rusiei, petrecută pe 29 decembrie 1892, la Sigmaringen, în Germania. Au urmat alte și alte ceremonii, care au avut loc în contexte istorice diferite, uneori potrivnice, precum nunta în exil a Regelui Mihai I cu Principesa Ana de Bourbon-Parma, ținută, cu împotrivirea fățișă a Bisericii Catolice (aceasta fiind religia miresei), pe 10 iunie 1848 la Atena, la invitaţia Regelui Paul şi a Reginei Frederica ai Greciei, paji fiind copiii acestora, și ei viitoare capete încoronate, Regina Sofia a Spaniei şi Regele Constantin al Elenilor…
SUMAR
Un secol și jumătate de nunți în Familia Regală a României
O ceremonie „amânată” 25 de ani – Carol I și Elisabeta
Ferdinand și Maria – o căsătorie necesară și o relație neconvențională dar care au dus la nașterea României Mari
O speranță dinastică irosită – nunta Principelui Carol al României cu Principesa Elena a Greciei
Cea mai frumoasă poveste: de la nunta în exil la nunta de diamant – Mihai I și Ana de Bourbon-Parma
O eră nouă – nunta Principesei Margareta cu Radu Duda
Ex-Principele Nicolae și Alina Binder – un capitol special în epopeea nunților din Familia Regală
Multe alte povești inedite în cartea lui Dan-Silviu Boerescu Nunțile regale de la Carol I la Principele Nicolae din colecția „Regală”, editată de Integral & powered by Libertatea, disponibilă în rețeaua InMedio și la standurile de difuzare a presei la prețul promoțional de 14,99 lei. Mai multe cărți din colecție disponibile pe www.eintegral.ro